Flow Festival 2010. day 2


day 2

Toţi postmoderniştii şi iubitorii de bunişor sunt aşteptaţi!

Azi avem:

Pe Plaja din Valea Morilor:

  • 10:00 – 13:00 Discuţii teme propuse
  • 14:00 -16:30 Discuţii teme propuse

La  Teatrul de vară:

  • 21:00 Open air cinema

www.flow.md

Azi începe Flow Festival 2010!


Toţi postmoderniştii şi iubitorii de bunişor sunt aşteptaţi!

Azi avem:

La Terasa Uniunii Scriitorilor:

17:00 Prezentarea participanţilor.
20:00 Opening.

  • Video instalaţie & performance de Pavel Braila.
  • Lecturi din proza şi poezia scriitorilor din Republica Moldova.
  • DJ Party 70’s-80’s Moldovan hits.

www.flow.md

Bilanţ Festivalul Fimului Românesc la Chişinău


Cea de-a treia ediţie a festivalului a luat sfârşit. punct. gata nu-i. Poate la anu.

Sincer să fiu n-am apucat multe proiecţii. Încă şi mai sincer să fiu am apucat doar una, mai corect o seară de proiecţie, căci o fo un lung metraj şi unu mai scurt. Dar nu-i pe asta, am idee despre toate filmele şi filmuleţe, oameni de acolo am văzut, sala am văzut-o, deci pot scrie.

UAN. Sala îi mega ciotkoasă şi neaşteptat de ciotkoasă, puteam să mor ca prostu crezând că Gaudeamusul are sală de kakao. Scaune în care te cufunzi şi o boxă pe stânga care bîzîie 😀

TIU. Oameni frumuşei, că altfel nici nu pot fi la un asemenea eveniment. Şi oamenii mult fac.

FRI. Despre filme. Noi am fost la Katalin Varga şi la Ştefan. Katalin VArga îi pur şi simplu magnific. Îi dur, dar bun. Descrierile provocau şiraguri de vjj vjj prin tot corpul. fokin shit, o fo superb. Ştefan îi a naibii de pozitiv, zău, şi o mers perfect după drama Katalin Varga.

Eu când vreau să fluier, fluier n-am riscat să-l revăd, m-o dezamăgit, cuz aşteptam mai multe de la el şi poate chiar altceva, dar nu-i bai, filmul trebuia proiectat.

Despre Amintiri din epoca de aur am auzit doar cuvinte bune, chiar am privit secvenţe din partea întâi, păcat că n-am putut ajunge.

Un film la care chiar regret că nu am ajuns e Cea mai fericită fată din lume, dar noroc de torente, făcut rost de el şi l-am şi privit.

Atât. În rest ar trebui să vorbesc din auzite, dar e târziu şi n-am chef 🙂

Somn uşor. Aşteptăm festivalul din anul viitor.

Eu mi-am întâlnit în 2009 la festival liniştea. la propriu şi la figurat. deci chiar merită de făcut prezenţa la acest festival.

Cultură. Incultură. Degradare. Progres.


Frățică uite azi mi-am propus să dezbat un subiect mai delicat. Vorbim despre cultură, mai exact despre teatru, artă teatrală, performance art, grecia antică, roma antică, Renaștere, despre Moliere, despre Hamlet, despre Shakespeare(mamă, am scris cuvântul ăsta fără greșeli din prima), despre paradigme culturale, despre Camus, despre post-modernism, despre Ionescu, despre evoluția sau degradarea teatrului, toate vis-a-vis de perioada istorică corespunzătoare lor și toate văzute prin ochii mei.

Necesitatea tratării acestui subiect izvorăște din repulsia unora față de ceea ce înseamnă astăzi artă, luând ca exemplu concret teatrul.

Voi începe prin a scrie foarte clar și scurt, ceea ce avem acum este o trecere la un nou nivel, iar trecerile la un nou nivel, altfel zis schimbările mereu au fost întâmpinate de mase negativ. Post modernismul de astăzi reflectă foarte bine și calitativ ceea ce avem noi astăzi în societate.

Dar acum să o iau de la început, utilizez doar cele reținute la lecțiile de literatură română și universală.

Apoi uite, dacă mă gândesc bine, primele idei de dramaturgie, puse și în practică apar în Grecia Antică, Sofocle fiind unul din reprezentanți. Ce scria Sofocle, apoi uitași stimași anti-postmoderniști, ar trebui să fiți și contra primelor piese de teatru, Sofocle scria tragedii, despre tot ce îl înconjura, despre probleme, despre ciuma care răpea femei și copii șiu bărbați, el nu era romantic și era departe ca stil de Romeo și Julieta. Nu în toate piesele femeia era tratată ca o regină… În Roma Antică era some shit.

O venit epoca medievală. Cu probleme sociale, cu farse și înșelăciuni, cu moralitate, cu piese despre rolul soției în societate.

Urmează renascentismul, cu comedii, cu Shakespeare, cu Cervantes, romantism, mrr mrr, miau miau, cu drame, de ce? pentru că era exact perioada în care căsătoriile se făceau din interes și nu din dragoste, Romeo și Julieta apar în sec. 18-19, cunoscut și ca perioada teatrului romantic, …

Urmează naturalismul ș-apoi perioada contemporană, expresionismul, fiecare cu ideile sale, iar regizorii evident puneau în scenă ce scriau scriitorii vremii.

Uite așa ajungem în prezent și dăm peste post-modernismul ăsta neacceptat de contemporanii noștri și îndelung criticat, dar postmodernismul are și el frumusețea lui și evident următoarea generație va striga, ehh ce bun era postmodernismul dar nu ca xxx curentul ăsta vulgar și nu mai știu cum. Așa-i treaba cu melancolia și nostalgia aceasta. Think deep and be open minded, artă nu-i doar acolo nu dorim să o vedem. Și actrița dezbrăcată la finalul piesei e o idee și nu pornografie, iar domnița semigoală ce pozează în mijlocul Chișinăului nu e o târfă, ci e modelul unui fotograf care dorește să exprime ceva prin această poză conceptuală.

Apropo. Artă?! sau destrăbălare?! pictură de Renoir.

Plicictis și inspirație.


Zic, băi s-ar cuveni să bag ceva azi pe blog, că nu în zădar widgetul din sidebarul blogului se chinuie și unele cifre din calendar le face cu bold, le subliniază. Fără pic de talent în ale designului interior, (s)exterior, da mă uit așa cu ochiul liber și văz că se cere.

No bene, lucrul bine început, cică, pe jumate e făcut, apoi neică uite că eu am început, dară text boxul ăsta nu s-o umplut instantaneu pe jumate cu text, a naibii proverb, myth busted! lucrul bine început nu-i pe jumate făcut, da îi făcut exact o brînză.

Al treilea alineat și eu încă nu prea am idee despre ce să scriu. Apoi puteam să scriu despre împlinirea unui an de la înscăunarea lui Mihai cel Ghimp în fotoliu de prezident, da mi se rupe de politică(pe termen scurt, până se liniștesc toate babele și uită de referendum). Mai puteam scrie despre arestarea(în sfârșit) a multprea(ne)stimatului Sorin Ovidiu Vântu, fie și preventiv e un pas înainte. Băi unimedio, băi pulbliko, di ci nu ni spui dispri asta? uff, pardoane cer, am uitat că ciuvaku îi tăticu vostru, și cațavencu tace, așteaptă textele pe care să le pulblice în continuare, până atunci mai bagă vreo poantă de kakao despre băse și bocu. Mai puteam într-un final să scriu despre 11 a lu septembrie, despre cât e de pidar Bush, despre cât îs de luzeri americanii, da tot nu-i ce aș vrea cel mai mult. Așa că voi scrie despre faptul că eu azi am rezolvat 2 exerciții la matematică și-s foarte fericit, 1. am aflat gradientul unei funcții cu două variabile și doi am aflat derivata unei funcții cu trei variabile. poate și îi de râs progresul meu, dar dat fiind faptul că de 4 ani numa matematică n-am învățat apoi asta-i succes turbat.

300 de cuvinte, îi suficient pentru un articol care nu spune multe noi, dar face o retrospectivă a zilei de azi. Și apropo cu exact un an în urmă Valodea Voronin ne promitea că revine degrabă la funcția de prezident, ap îți doresc să revii Volodea tot așa cum ai revenit până azi și în anii ce urmează.

Șelibuni. Citesc odată articolul ș-ap bag taguri, ș-ap publică, ne citim curând.

Plouă, plouă, plouă… babele se ouă…[republicare]


Acum 2 ani

Incă o zi… din nou mă las trezit de stropii de ploaie, care lovesc fără milă în geam. Începe să-mi devină antipatică ploaia, precipită lucrurile, le grăbeşte. eu vreau o toamnă caldă, una colorată, vreau sa privesc coroana copacilor, dar… sunt fricos, ma ascund sub umbrela, si… ea nu e transparenta.
Oare ploaia a vazut un curcubeu de toamna, un curcubeu alcatuit din multitudini de frunzulite multicolore.
Oare ploaia iubeste ploaia? Oare ploaia prefera un timp posomorat?
Oare ploaia poate sa raceasca?
Daca nu poate face atunci de ce ploaia… ploua, ea iubeste oamenii posomorati? sau oamenii raciti?

Mie nu-mi place asa, eu vreau caldura, vreau… vreau… vreau emotii, oare cand trece ploaia, vreau sa revad oameni veseli, vreau sa stau in parc, voi nu vreti? nu vreti?

***

Azi. După 2 ani.

Tot plouă, tot îi criză, tot îi glod, de-a hreanu. În schimb azi am fost la film, biutiful, nici să mă gândesc că îi aşa de yummi la gaudeamus, ş-ap katalin varga, mmm, şi at the end Ştefan, aşa neam neam. toţi la final fredonau melodia aia. pdj pdj. mă duc să-mi curăţ pantalonul şi încălţămintea.

flow 2010 Chișinău


%d blogeri au apreciat asta: